Cuvântul unui poet

Conținut:
Nu spre deșărtăciuni cuvântul mi se-ndreaptă,
Căci nu am fost nicicând cu gândul prea deșert,
Nu voi nici ochi străini, nici o mai bună soartă,
Cuvântul ca pe-o lacrimă pe foaie îl aștern.

Nu vreau cunună de laur pe frunte,
Nici sunt descendent din falnic Orfeu,
Ci dați-mi mai bine cununa de spini,
Căci de spini fu cununa Lui Dumnezeu.

Când versul în lume o liră-l îndreaptă,
În calea sa cresc și răsar mărăcini,
Și critică falsă, și critică stearpă,
Prezumții, obiecții, pretenții de stil,

Și tremură versul, se stinge și seacă,
În lume cuvântul curat e umil...

Dar cei ce ascultă cu patimă vie,
La glasul pe foaie cândva zugrăvit,
Au mintea senină și-n sân o făclie,
Ce tainic va arde și necontenit !

Comentarii:


Mai multe comentarii