Glasul Țării

Conținut:
Să nu urziți trădarea, credinței, scumpei mume,
Ce ne-a crescut de veacuri și ne-a ținut pe lume !
Ce astăzi spre dreptate cu jale iar ne cheamă,
Pământul nostru dulce - Ea, Țara noastră, mamă !

Demult îngenuncheată se roagă de-o vecie,
Cu ramura plecată ca vița cea de vie...
Ogorul nostru dulce de struguri și de mere,
Vândut e pe otravă, gunoaie și himere !

Spre care idealuri un suflet să se nască ?
Minciună și-ntuneric în lume ca să-l pască,
Obraz brăzdat de lacrimi și inimă răpusă...
Până la ce durere - O, Țară, ai fost adusă !

Străină ne e masa ce-o dreg ai noștri stolnici,
Ce bun să ai o casă, fiind în ea nevolnici ?
Să nu avem răsplată cu ei prin legăminte,
Să nu fim lor asemeni, ca niște vii morminte !

Trezeștete din somnu-ți, din nepăsare sumbră,
Popor pe care cade a subjugării umbră !
Te scoală din uitare, robie și păcate,
Te scoală pentru viață, credință și dreptate !

Comentarii:


Mai multe comentarii